Biserica Ortodoxă de-a lungul veacurilor a menţinut continuitatea de credinţă şi dragoste cu comunitatea apostolică ce a fost întemeiată de Hristos şi susţinută de Sfântul Duh. Biserica Ortodoxă afirmă că a păstrat şi că învaţă credinţa creştină istorică, lipsită de erori şi interpretări greşite, din vremea Apostolilor. Ortodoxia susţine că nu este nimic în învăţăturile sale care să fie contrar adevărului sau care împiedică unirea reală cu Dumnezeu. Impresia de vechime şi de atemporalitate care adesea caracterizează creştinismul oriental, este o expresie a dorinţei de a rămâne fidel credinţei creştine autentice.


Parohia

Parohia este comunitatea euharistică locală a Bisericii dintr-o anumită regiune (in cazul nostru Montreal si imprejurimi), organizată sub jurisdicţia Arhiepiscopiei, a cărei autoritate ecleziastică este Ierarhul hirotonit canonic.

Financiar parohia este de sine stătătoare și independentă financiar faţă de Arhiepiscopie. Nici Arhiepiscopia și nici o altă parohie, fără excepţie, nu va avea, nici nu va face, vreo datorie, obligaţie, promisiune, garanţie pentru sau în numele celeilalte, nici nu va fi responsabilă, fără excepţie, pentru nici o datorie, obligaţie, promisiune sau garanţie făcută de cealaltă. Contribuţiile anuale sau ocazionale ale enoriașilor și ale altor donatori, precum și fondurile strânse prin alte mijloace, vor fi folosite numai pentru salariile personalului parohiei, cheltuielile și obligaţiile legate de funcţionarea și administrarea parohiei, întreţinerea bunurilor mobile și imobile ale parohiei, pentru sprijinul Arhiepiscopiei şi programelor eparhiale, precum și pentru alte activităţi religioase și caritabile iniţiate de parohie.

Orice persoană care a fost botezată și/sau miruită potrivit rinduielilor Bisericii Ortodoxe este membru al Parohiei. Drept condiţii minime, un membru în bună rânduială al parohiei trebuie să-și plătească membria și celelalte obligaţii financiare faţă de parohie.

Un membru în bună rânduială al parohiei are dreptul să asiste, să participe și să voteze la Adunările Generale ale parohiei, precum și să voteze la alegerea Consiliului Parohial. Orice astfel de membru poate să fie nominalizat pentru alegerea în Consiliul Parohial sau poate reprezinta parohia la nivel Protopopesc sau Eparhial.

Arhiepiscopia

Arhiepiscopia Ortodoxă Română din cele două Americi este o eparhie a Bisericii Ortodoxe Române, cu care își păstrează unitatea de credinţă apostolică la nivel dogma tic, canonic și liturgic.

Arhiepiscopia este și rămâne o eparhie autonomă, potrivit prevederilor Decretului de Autonomie dat de Sfântul Sinod în data de 12 decembrie 1974. Articolul 2.01. Jurisdicţia Arhiepiscopiei cuprinde America de Nord și America de Sud. Articolul 2.02. Potrivit Decretului de Autonomie (sus menţionat), Arhiepiscopia se conduce după propriul Statut. Aceasta trebuie să păstreze legăturile canonice, dogmatice și spirituale cu Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, de la care primește Sfântul și Marele Mir, conform Sfintelor Canoane și organizării canonice a Bisericii Ortodoxe. Articolul 2.03. Potrivit înţelesului autonomiei primită de la Sfântul Sinod, Arhiepiscopia se conduce după propriul Statut şi după normele date de organele statutare de conducere. Arhiepiscopul, împreună cu Congresul Eparhial, Consiliul Eparhial, și alte foruri canonice și administrative care pot fi constituite, administrează Arhiepiscopia. Această auto-guvernare cuprinde toate drepturile și atribuţiile normale care se acordă unor eparhii tonome, incluzând: alegerea ierarhilor, numirea preoţilor, protopopilor, consilierilor și angajaţilor; acordarea distincţiilor și a rangurilor bisericești; autoritatea aplicării fintelor Canoane prin impunerea unor sancţiuni sau altemăsuri disciplinare; administraţie și finanţe proprii; organizarea unor departamente eparhiale.

Forul deliberativ al Arhiepiscopiei este Congresul Eparhial. Recunoscând autoritatea ierarhiei bisericeşti pentru problemele dogmatice, liturgice şi canonice, Congresul se ocupă de punerea la dispoziţia Bisericii a mijloacelor necesare pentru misiunea, creşterea şi unitatea Arhiepiscopiei. Acesta este organul deliberativ al Arhiepiscopiei și are autoritatea de a stabili pentru Arhiepiscopie și instituţiile afiliate ei, reguli și regulamente care sunt obligatorii pentru întreaga Arhiepiscopie, conform Sfintelor Canoane ale Bisericii Ortodoxe, prevederilor prezentului Statut, și prevederilor legislative ale autorităţilor civile locale de pe teritoriul jurisdicţiei sale.

Congresul este alcătuit din Arhiepiscop, Episcopii Vicari, tot clerul Arhiepiscopiei, inclusiv clerul Centrului Eparhial, reprezentanţi oficiali ai mănăstirilor și ai altor instituţii ale Arhiepiscopiei, doi delegaţi mireni din fiecare parohie și misiune, care sunt aleși în parohie după prevederile acestui Statut, precum și doi delegaţi oficiali ai organizaţiilor auxiliare aprobate de Consiliul Eparhial.

Patriarhia

Sistem de organizare canonică a Bisericii Ortodoxe Autocefale a României, aflată în comuniune cu celelalte Biserici Ortodoxe Autocefale surori din Răsărit.

Autoritatea supremă în materie de credinţă și disciplină canonică este Sfântul Sinod, după prevederile Sfintelor Canoane și potrivit organizării canonice a tuturor Patriarhiilor și Bisericilor Ortodoxe Autocefale.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care este întâiul ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, Președintele Sfântului Sinod și, în virtutea oficiului său, are responsabilitatea de a supraveghea și coordona activităţile întregii Biserici precum și menţinerea ordinei și disciplinei canonice.

Biserica Ortodoxă Română nu are nici un fel de drepturi, revendicări sau privilegii asupra proprietăţilor imobiliare sau personale ale Arhiepiscopiei noastre sau ale parohiilor și instituţiilor de sub jurisdicţia Arhiepiscopiei. Arhiepiscopia, cu parohiile și instituţiile sale, deţine și administrează toate aceste bunuri numai în conformitate cu prevederile statutului și legile din ţările, statele și provinciile în care își au sediul.